Cea mai mare tragedie din istoria Bucureștiului

Marți, 4 Aprilie 1944, orele 13:45. În câteva minute, aviația americană a săvârșit un adevărat masacru asupra civililor români: aproximativ 3.000 de morți, 2.500 de răniți și alte mii de vieți distruse, fără nici o justificare militară. Foarte mulți dintre cei care-au murit au sfârșit într-o groapă comună, iar azi nu au nici cruce și nici lumânare la căpătâi. Anii au trecut, iar uitarea s-a așternut atât peste ei, cât și peste această nenorocire ce s-a abătut asupra Neamului nostru. Ca urmași ai celor trecuți la cele veșnice avem datoria creștinească să-i readucem în memoria noastră și să le spunem că nu i-am uitat!

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Comemorare la 80 de ani de la bombardamentul asupra Bucureștiului din 4.4.1944. Recenzie

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu și al Preacuvioșilor Părinți ai Parohiei Parcul Călărași, azi, 4 Aprilie 2024, a fost săvârșită Slujba Parastasului în memoria victimelor civile ale bombardamentelor anglo-americane la care a fost supusă Capitala, începând cu 4 Aprilie 1944, țara noastră aflându-se atunci în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Comemorarea celor 80 de ani de la cumplita tragedie a început de dimineață cu Slujba Parastasului, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, iar la sfârșitul slujbei a luat cuvântul dl General Radu Theodoru, mărturisind experiența apocaliptică trăită personal sub bombele aliate și explicând caracterul punitiv al raidului. Slujba a continuat la Cimitirul 4 Aprilie, din Giulești, unde aproximativ 20 de participanți au aprins lumânări și au depus flori pe locul unde au fost săpate gropile comune pentru cele peste 3.000 de victime civile.

La căpătâiul celor pe care i-am pomenit se află de-acum și o cruce, amintind de însemnătatea acestui loc, cruce pe care nădăjduim ca Dumnezeu să ne ajute ca în viitorul apropiat să o înlocuim cu o troiță.

De asemenea, la ora 13:45, ora la care au început bombardamentele, clopotele mai multor Biserici din Capitală au răsunat îndelung, amintind suferința care s-a revărsat asupra Bucureștiului.

Considerăm că numele celor pomeniți trebuie să se audă pentru că reprezintă încă un prinos de jertfă și suferință pe care acest popor, binecuvântat de Dumnezeu și încercat de istorie, l-a mai dat încă o dată.

Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace!