Cea mai mare tragedie din istoria Bucureștiului

Marți, 4 Aprilie 1944, orele 13:45. În câteva minute, aviația americană a săvârșit un adevărat masacru asupra civililor români: aproximativ 3.000 de morți, 2.500 de răniți și alte mii de vieți distruse, fără nici o justificare militară. Foarte mulți dintre cei care-au murit au sfârșit într-o groapă comună, iar azi nu au nici cruce și nici lumânare la căpătâi. Anii au trecut, iar uitarea s-a așternut atât peste ei, cât și peste această nenorocire ce s-a abătut asupra Neamului nostru. Ca urmași ai celor trecuți la cele veșnice avem datoria creștinească să-i readucem în memoria noastră și să le spunem că nu i-am uitat!

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

București 4 aprilie 1944, revizuit și adăugit

Invitați: dl. Alexandru Armă, istoric militar şi dl. Valentin Ștefănuț, martor al evenimentelor.

La 1 mai 1943 teritoriul național este străbătut pentru prima dată de bombardiere americane într-o tentativă de a paraliza extracția de petrol de pe Valea Prahovei. Având la dispoziție o bună apărare antiaeriană, românii și germani se apără înverșunat, operațiunea „Tidal wave” fiind mai degrabă un eșec.

Situația în primăvara anului următor era deja mult schimbată. Aflate într-o continuuă defensivă după Stalingrad, Armata Române și cea germană se retrag strategic, inițiativa aparținând Aliaților.

La 2 aprilie, ministrul sovietic de Externe, Viaceslav Molotov adresează Bucureștiului o capitulare condiționată, pe care guvernul Antonescu o respinge.

Aliații Moscovei, americanii și britanicii beneficiiază în sudul Italiei de o importantă bază aeriană pentru vânătoare și bombardament, cu mult mai apropiată de România, decât vechea locație la Benghazi, în Libia cu un an în urmă.

Tot în aprilie 1944 se desfășoară prima parte a unei campanii de bombardamente strategice anglo-americane asupra României. În paralel sunt folosite și aerodromuri din URSS în sistem suveică, bombardament-alimentare-al doilea bombardament-revenire la bază.

La 4 aprilie, țintele inamicului au fost Valea Prahovei și Capitala, socotită un punct nevralgic pentru operațiuni de comandament și resursă economică. Cel mai important avantaj identificat de atacatori a fost rețeaua de transport feroviar cu Gara de Nord, triajul CFR și căile ferate către Ploiești.

La ora 10.45 era programat un exercițiu de alarmare la care populația a răspuns corect. Lipsea însă informația despre deplasarea unor formații masive de avioane de bombardament către România, însoțite de avioane de vânătoare ca formațiuni de escortă.

Însă, dintr-o dată, la ora 13.45 fix, alarmele încep să sune în tot Bucureștiul. Din păcate mulți dintre locuitorii Capitalei nu au băgat de seamă, întrucât au crezut că este un exercițiu, și nu au mai apucat să ajungă la adăposturile antiaeriene.

La acest atac au participat 313 aparate americane escortate de 119 avioane de vânătoare care au lansat sute de bombe de diverse calibre până la cele de 500 de kg sub formă de covor. Zonele cele mai afectate au fost Gara, triajul, cartierele Grivița, Steaua, Giulești, Cotroceni și partea centrală a orașului.

Bilanțul oficial a fost de 2.942 de morți și 2.126 de răniți. Sute de case au fost puse la pământ, iar alte sute au fost avariate parțial.

După carnagiu, comandantul suprem al forțelor aeriene aliate din Mediterana - considerată ca o evaluare eronată – i-a mărturisit îngrozit lui Hap Arnold, comandantul suprem al forțelor aeriene ale SUA: „Atacul nostru a fost sângeros. Am ucis aproape 12.000 de oameni, 6.000 dintre ei fiind refugiați aflați în trenuri, iar ceilalți 6.000 fiind locuitori din jurul căilor ferate”. Nici astăzi nu se știe cu precizie numărul victimelor în bombardamentul de 4 aprilie 1944 asupra Capitalei.

Pe lângă atelierele CFR, distruse aproape integral, a fost afectat complet pentru câteva zile transportul urban.

Grave consecințe ale bombardamentelor au mai suferit atunci hotelurile Athenee Palace, Ambasador, Papadopol, blocurile „Generala", „Mica", „Kapriel", „Băicoianu", Moara Românească și Banca de Credit.

„Se vedea arzând Athenee Palace, fum se ridica și din alte părți ale orașului. Am ieșit cu Lena din hotel și cu un sentiment de oroare ne-am îndreptat spre Athenee Palace care tot ardea, flăcări ieșeau de prin fiecare fereastră; ceva mai sus, pe Calea Victoriei, am văzut fumegând hotelul Splendid, aproape complet dărâmat, pe trotuare numai sticlă sfărâmată de la vitrinele magazinelor distruse de suflul bombelor.

În spatele Ateneului devastat, mai fumega locul expoziției Comitetului de Patronaj. În sus pe Calea Victoriei, pe stânga și pe dreapta, din loc în loc, clădiri dărâmate. Până în str. Frumoasă, mai toate geamurile făcute fărâme; călcam cu prudență și ocoleam grămezile.

Din str. Sf. Voievozi înspre Gara de Nord, bombardamentul făcuse îngrozitoare ravagii. Gara de Nord, Gara Basarab Mărfuri, Calea Griviței grav lovite. Am văzut un tramvai surprins în mers; conducătorul mort stătea căzut cu pieptul lipit pe comenzi. N-am mers mai departe‟ - academician Gheorghe Zane

Din alte mărturii: „Pe calea Giulești erau corpuri sfârtecate cu organele interne și intestinele atârnând în copaci, bălți de sânge și cadavre carbonizate, iar pe calea Griviței, un cal de la o trăsură fusese proiectat la etajul unui bloc ruinat. Au fost distruse multe case vechi și blocuri, oamenii care nu au mai încăput în adăposturi s-au ascuns în subsoluri, multi fiind striviți între dărâmături sau asfixiați.‟

În fișierul vorbit al ediției îl puteți asculta pe dl. Valentin Ștefănuț, unul din invitați și martor al evenimentelor tragice din ziua de marți, 4 aprilie 1944 în Capitală.

Merită reținut următorul paragraf consemnat în arhivele militare: „Fără îndoială, rețeaua feroviară și nodurile de comunicații pe timp de război sînt obiective militare, dar la 4 aprilie și în continuare până în august, distrugerea acestora de către aviația americană și engleză este însoțită de atacuri de o violență fără precedent a zonelor populate.‟

Oamenii nu au mai putut ajunge la muncă decât pe jos, fiecare muncitor care locuia în afara orașului fiind nevoit să parcurgă pe jos chiar și 10-12 km zilnic.

A fost atinsă centrala electrică Grozăvești, ceea ce a produs imobilizarea tramvaielor, oprirea unor uzine.

A fost lovită o conductă principală ce aducea apa potabilă în centrul Capitalei, făcând astfel inoperabile restaurante și frizerii, hoteluri și brutării. Teatrele și-au întrerupt complet activitatea, reluând-o după bombardamente.

Școlile erau închise pentru vacanța de Paști, însă nu s-au mai redeschis decât în octombrie. Una din acțiunile care a limitat la următoarele raiduri de bombardament, 17 până la începutul lunii august, cu patru bombardamente în aprilie, numărul victimelor a fost plecarea în refugiu a tuturor celor care nu aveau roluri importante în viața orașului. Copiii și femeile casnice au fost primele persoane care au părăsit orașul, în general la rude.

Criza de produse alimentare sau orice avea legătură cu activitățile cotidiene și casnice deveneau mult mai frecvente pe măsură ce se întețeau raidurile de bombardament.

O altă mare problemă parțial rezolvată au fost sinistrații, cei care nu mai aveau case. De altfel după câteva zile, comandantul militar al Capitalei a introdus pedeapsa cu moartea pentru cei care făceau speculă ori jefuiau case sinistrate sau „colectau” metal prețios de la cadavre rămase încă neînhumate.

De la începutul lunii mai, tactica bombardării Capitalei s-a schimbat, mai bine spus s-a intensificat. Ziua bombardau americanii, iar noaptea britanicii.

Un bilanț statistic arată că de-a lungul celor 17 de bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani și englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoțite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost uciși 5.524 de locuitori, răniți 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistrați.

Au fost distruse 3.456 de case de locuit, au fost distruse parțial 3.473, 401 au fost avariate și au fost 2.305 de incendieri.

Pentru apărarea Capitalei, s-au ridicat și au angajat lupte antiaeriene, de multe ori în inferioritate numerică, 601 avioane de vânătoare românești și 709 germane.

Contribuții editoriale: dl. ing. Mircea Dorobanțu, director al Muzeului CFR despre distrugerile suferite de compania națională feroviară. Înregistrare de la lansarea albumului „Bombardamentul din 4 aprilie 1944 – o tragedie bucureșteană”

AUDIO: emisiunea „Istorica” din 8 aprilie 2024 (integral)

Regia de montaj: Eugenia Ivanov și Florina Neda

Regia de emisie: Denisa Colțea și Costin Iorgulescu

Emisiunea „Istorica” se difuzează și în reluare pe frecvențele postului Radio România Actualități, marți dimineața, între orele 02.35 – 03.00.

Fișierul audio poate fi descărcat cu titlu personal și gratuit din secțiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321


Sursă: Radio România Actualități