FOTO / 80 de ani de la bombardamentul asupra Brașovului! Cum a avut loc atacul în care 200 de oameni au murit după ce avioanele americane au acoperit orașul
Se împlinesc 80 de ani, de când în Duminica de Paști, a zilei de 16 aprilie 1944, între orele 11.05 – 11.15 a fost bombardat pentru prima oară Brașovul. Informațiile conținute de Jurnalul de război al Misiunii Militare germane, confirmate și completate de raportul Consulatului maghiar din Brașov, datat 28 aprilie 1944, menționează că peste 60 bombardiere, B-24 Liberator și B-17 Flying Fortress, precum și avioane de vânătoare P-38 Lightning și P-51 Mustang s-au năpustit fără milă peste orașul de la poalele Tâmpei. Au fost atacate și distruse parțial principalele obiective strategice: Fabricile IAR, Gara orașului cu Atelierele de reparații CFR, precum și Fabricile Astra, care la acea dată fabricau tunuri antiaeriene.
Dar ceea ce a fost cu adevărat cutremurător a fost faptul că bombardamentele americane au lovit multe ținte civile aducând pagube materiale considerabile și un mare număr de victime, aproximativ 200 de morți, întrucât populația a fost alarmată prea târziu – practic după începerea atacului – și, prin urmare, nu a reușit să se adăpostească la timp.
Astfel a fost bombardat Palatul de Justiție, Hotelul Coroana și tot cartierul de case din zona Gării, a fost distrus. Vila Kertsch, o construcție emblematică a Brașovului a fost și ea lovită de bombe, peste 60% din clădire fiind grav avariată.
Numeroase bombe au căzut pe Tâmpa și în Cartierul Schei, populația încercând să se refugieze în adăposturile construite la Pietrele lui Solomon.
Pe 17 aprilie 1944 ziarul londonez Herald Tribune scria cu sarcasm că „aviatorii americani le-au trimis ouă roșii de Paști românilor”.
Redactorul ziarului brașovean Gazeta Transilvaniei, Mardare Mateescu, nota pe 22 aprilie 1944: „Populația noastră care nu cunoscuse cu propria suferință urmările unui bombardament, a rămas uluită, nu atât de grozăvia rămasă în urma avioanelor Liberator, cât mai mult de sinistra inspirație a piloților acestora, care și-au descărcat povara acolo unde nimănui nu i-ar fi dat prin minte.
De la o înălțime maiestoasă, unde se aflau la adăpost ,,bravii soldați” ai armatei aeriene, au exercitat un sport comod și cu riscuri minime, lăsând în urmă trupuri sfârtecate de bunici, părinți și copii, sub privirile uluite ale celor rămași, care n-au înțeles și nu vor înțelege vreodată cui folosește acest măcel.
Până în prezent s-au scos în Brașov de sub dărâmături, 161 de cadavre și 136 de răniți, iar lucrările de cercetare și curățare a terenului continuă”.
Din păcate în acea zi, slaba coordonare de la sol a avioanelor de vânătoare românești a făcut ca cele 23 de avioane ale Grupului 1 Vânătoare, care își aveau baza la Roșiori de Vede, să nu ia contact vizual cu bombardierele, acestea revenind la sol după 35 de minute de stat în aer.
Nu același lucru putem spune însă și de avioanele de vânătoare germane, care au luptat cu americanii, fiind creditate cu mai multe victorii.
Astfel, cele 60 de bombardiere cvadrimotoare care au bombardat Brașovul au fost interceptate de către piloții germani de vânătoare din unitățile III./JG 77 și II./JG 51, care au reușit să doboare cinci bombardiere americane.
Aviatorii Grupului III, Escadrila 77 erau supranumiți „Lupii Negri”, aveau în dotare avioane Messerschmitt-109G și își aveau baza la Mizil, iar comandantul de grup era căpitanul comandor Emil Omert. Între cele cinci B-24 Liberator, doborâte în Ziua de Paști a anului 1944, unul a fost opera comandorului Emil Omert, care își trecea în cont cea de-a 69-a victorie aeriană din carieră.
Referitor la bombardamentele din 16 aprilie 1944, o caracteristică inedită este aceea că din motive nepublicate vreodată, alarmarea populației s-a făcut abia în momentul în care avioanele se zăreau deja pe cer, sau cu cel mult 1-3 minute înainte. Detaliul este menționat de autorități, mai multe surse credibile și de toți martorii oculari cu care am vorbit și mi-au relatat aceste lucruri.
Neoficial, se vorbea că militarii răspunzători de alarmare ar fi sărbătorit Paștele și nu au fost atenți la ecranele radarelor.
Pare incredibil că aceste avioane au intrat în țară pe la Turnu Severin, au trecut Carpații și abia când au ajuns la destinație s-a dat alarma.
Din această cauză, multe din cele circa 200 de victime civile din Brașov, ale bombardamentelor din 16 aprilie, au murit atunci, chiar în casă sau în curtea proprie.
A consemnat, istoricul și muzeograful Traian Constantin Dumbrăveanu
Sursă: Brașov.net