Cea mai mare tragedie din istoria Bucureștiului

Marți, 4 Aprilie 1944, orele 13:45. În câteva minute, aviația americană a săvârșit un adevărat masacru asupra civililor români: aproximativ 3.000 de morți, 2.500 de răniți și alte mii de vieți distruse, fără nicio justificare militară. Foarte mulți dintre cei care-au murit au sfârșit într-o groapă comună iar azi nu au nici cruce și nici lumânare la capătâi. Anii au trecut iar uitarea s-a așternut atât peste ei cât și peste această nenorocire ce s-a abătut asupra Neamului nostru. Ca urmași ai celor trecuți în neființă avem datoria creștinească să-i readucem în memoria noastră și să le spunem că nu i-am uitat!

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Marele Stat Major. Dare de seamă aupra interogării prizonierilor americani și exploatarea documentelor capturate în urma atacurilor aeriene executate asupra României în cursul lunii Mai 1944. Dosar 94/1944.

Desfășurarea atacurilor. București 4 Aprilie. Primul atac american îndreptat împotriva României a avut loc la 4 Aprilie, ora 13:45, când bombardamentele Flotei 15 Aeriană Americană au apărut deasupra Capitalei.

Din exploatarea documentelor capturate și din interogările prizonierilor, rezultă următoarele:

Numărul de avioane participante și unități identificate:

  • aproximativ 170 bombardiere tip Liberator, aparținând Grupurilor de bombardament nr. 376, 449, 98, 450 și 451, din Escadra 47 Aeriană (Wing 47)

Decolarea: ora 10:30, de pe aerodromurile San Pancrazio, Grotaglie, Brindisi și Monduria, din Sudul Italiei.

Itinerariul urmat: Nord Lacul Scutari – Krusevac – Vidin – Cetate – N. Caracal – Văleni (N.V. Roșiori de Vede) – Lungulețul (punctul inițial pentru atac), de unde au luat direcția de 115°, care coincide cu traseul căii ferate, pe porțiunea Triaj – Gara de Nord.

După atacarea obiectivului, înapoierea s-a efectuat pe traseul: Sud București – Adunații Copăceni – Caracal – Vidin (Anexa Nr. 3 f.)

Obiectiv principal: Gara de Nord, Atelierele CFR și Triajul (Anexa Nr. 3 a, 3 d și 3 e).

Altitudinea de bombardament: 6.500 – 7.000 metri (20 – 21.000 picioare).

Avioane inamice doborâte: 11.

Prizonieri capturați: 45 (21 ofițeri și 24 subofițeri). Au fost reconstituite la interogări 8 echipaje.

Pe parcurs, bombardierele urmau să fie escortate de avioane de vânătoare „Lightning P.38”. Protecția aceasta nu a fost însă bine organizată deoarece aviația de vânătoare:

  • nu a sosit la timp la punctul de întâlnire cu bombardierele;
  • s-a reîntors la baze imediat după pătrunderea deasupra teritoriului român, lăsând bombardierele singure atunci când aveau mai mare nevoie de protecție.

Aviația de vânătoare româno-germană a opus o puternică rezistență, atacând cu violență valurile de Liberatoare și apropiindu-se uneori până la 20-30 metri de inamic, urmărind distrugerea lui cu orice risc.

Efectele apărării A.A., după cum declară prizonierii, se pare că au fost reduse. Din cauza înălțimii mari de zbor, proiectilele A.A. explodau mult dedesubtul formației de bombardament.

[..]

Concluziuni

Atacurile aeriene anglo-americane dezlănțuite împotriva României, par a face parte dintr-un plan de ansamblu dinainte stabilit de forțele aliate în colaborare cu rușii.

Momentul declanșării și itensificarea lor din ultimul timp sunt o consecință a apropierii frontului de Est și, în special, a faptului că operațiunile se desfășoară chiar pe teritoriul nostru.

Bombardamentele executate între 4 – 24 Aprilie 1944 au vizat în special distrugerea de obiective militare: căi ferate și industria de petrol.

Distrugerile cartierelor de locuit nu pare a fi fost urmărită în mod special de Comandamentul american. Pagubelele și victimele provocate în rândurile populației civile pot fi atribuite dificultăților tehnice ale unui atac de la mare altitudine și instrucției incomplete a echipajelor. Tactica întrebuințată de Comandamentul american arată totuși că se urmărește distrugerea obiectivelor fără menajamente pentru populația civilă

Activitatea americană va continua cu o intensitate sporită, în special asupra industriei petroliere română, tinzând distrugerea ei.

Numărul de bombardiere și organizarea bazelor aliate din Sudul Italiei par a indica posibilitatea ca acest scop să fie atins.

Raidurile foarte frecvente executate în perioada mai sus arătată asupra teritoriului nostru denotă că se urmărește, pe lângă distrugerile mateiale, și o demoralizare a populației, care să ducă – în cele din urmă – la părăsirea luptei.

Sursă: Marele Stat Major. Dare de seamă aupra interogării prizonierilor americani și exploatarea documentelor capturate în urma atacurilor aeriene executate asupra României în cursul lunii Mai 1944. Dosar 94/1944. Paginile 6, 7 și 48.