Cea mai mare tragedie din istoria Bucureștiului

Marți, 4 Aprilie 1944, orele 13:45. În câteva minute, aviația americană a săvârșit un adevărat masacru asupra civililor români: aproximativ 3.000 de morți, 2.500 de răniți și alte mii de vieți distruse, fără nicio justificare militară. Foarte mulți dintre cei care-au murit au sfârșit într-o groapă comună iar azi nu au nici cruce și nici lumânare la capătâi. Anii au trecut iar uitarea s-a așternut atât peste ei cât și peste această nenorocire ce s-a abătut asupra Neamului nostru. Ca urmași ai celor trecuți în neființă avem datoria creștinească să-i readucem în memoria noastră și să le spunem că nu i-am uitat!

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Președenția Consiliului de Miniștri. Cabinetul Militar. Dosar 90/1944. Notă 13 Mai 1944.

Subsecretariatul de Stat al Aerului înaintează o notă informativă referitoare la procedeele și mijloacele de atac ale aviației anglo-americane asupra teritoriului național, din care rezultă următoarele:

I. Aspect

Ofensiva aeriană anglo-americană împotriva României a început în ziua de 4 Aprilie, continuând până la 8 Mai a.c., data ultimului bombardament.

Atacurile au fost duse într-un ritm destul de viu, efectuându-se în timpul celor 34 de zile un număr de 14 bombardamente dintre care 6 s-au succedat continuu atât ziua cât și noaptea, atingându-se în total 13 orașe.

Desfășurarea acestor atacuri se poate diferenția în două faze:

  1. Între 4 Aprilie și 24 Aprilie faza cuprinde 7 bombardamente executate pe reprize de câte 2 zile.
  2. Între 3 – 8 Mai.

    În prima fază, deși după declarații s-au vizat numai obiectivele militare, atacurile au atins și importante cartiere populate.

    Eșalonarea pe reprize a bombardamentelor conduce la impresia că inițial s-au tatonat, pentru a se vedea reacția opiniei publice românești, forța de rezistență a nervilor și soliditatea organismului de stat.

    Faza a II-a a continuat prin atacuri masive de zi și noapte, trecându-se la acțiuni de teroare, similare celor efectuate în Germania.

Cum rezultatele, mai ales cele morale, urmărite prin atacurile din prima fază nu au fost cele scontate, în ultimile 3 zile s-a atacat în plin orașele pentru ca, prin aceasta, să se zdruncine puterea de rezistență, în special, a populației.

Acest mod de a acționa a culminat cu atacul din ziua de 7 Mai, dat asupra Capitalei, care se poate compara cu marile atacuri asupra Berlinului, Hamburgului, etc.

II. Efective, tipuri de material și procedee

În general s-a atacat cu un număr de avioane variind de la 300 – 800 aparate ziua, din care 1/4 de vânătoare și 50 – 150 aparate, noaptea.

Ca tipuri de avioane s-a întrebuințat:

  • Ziua:
    • avioane de bombardament Consolidated Liberator și Boeing Forirees.
    • avioane de vânătoare Lockeed P.38 Lightning și North American P.51 ”Mustang”.
  • Noaptea:
    • Bombardierele Vickers Wellington III și Handley Page ”Halifay”.

Ca procedeu tactic s-a folosit, pentru apropiere, formațiuni de valuri paralele (2 – 4 valuri) intrând pe teritoriu la distanțe mari de circa 1 – 200 Km; fiecare val în coloană de grupe și stoluri.

Atacurile de noapte au fost precedate de avioane de avangardă cu misiunea de a jalona drumul la obiectiv; pentru aceasta s-au folosit echipaje cu navigatori perfecți și bombe luminoase cu o durată de ardere de 5 – 10'.

Pentru luminarea obiectivului noaptea s-au întrebuințat parașute luminoase simple și tip „pom de Crăciun”.

Din punct de vedere tehnic, bombardamentele au fost executate în covor rulant, pe zonă, urmărind prin aceasta distrugeri totale.

III. Obiective

În faza I-a se pare că obiectivele vizate au fost nodurile de cale ferată, după care s-a trecut la atacul regiunilor industriale și al orașelor.

În ultimul timp se semnalează atacul, prin avioane izolate, al podurilor de cale ferată.

Astfel, a fost atacat podul de peste Argeș, la Est de Pitești și podul de peste Jiu de la Vest de Filiași.

Din informațiuni primite în ultimul timp ar fi fost atacat și podul de peste Motru, de la Est de Strehaia.

De asemenea, s-a mitraliat și populația.

IV. Bombe întrebuințate

În prima fază s-au întrebuințat numai bombe explozive.

În faza a II-a s-a adoptat sistemul mixt – bombe explozive, combinate cu bombe incendiare.

S-au întrebuințat:

  • bombe de 500 Kg (puține la număr);
  • bombe de 250 Kg;
  • bombe incendiare de 1.700 Kg;
  • bombe șrapnel, conținând în interior 5 grenade a 20 Kg.

Sunt de menționat, în special, aceste bombe șrapnel, folosite pentru prima dată la noi în țară, în ultimul atac de la Brașov.

Efectul acestui tip de proiectil este deosebit de puternic pentru țintele de suprafață, trupe, coloane sau materiale de zbor de pe terenurile de aviație.

Acest lucru constituie o deosebită amenințare pentru terenurile din zona frontului – Focșani – Tecuci – Galați – Buzău, care intră în posibilitățile aviației anglo-americane și autonomiei de care dispun.

Este de remarcat că din informațiile primite, atacul podului de la Filiași s-a făcut cu bombe de 2.000 Kg (4.000 livre).

V. Concluziuni

Din desfășurarea atacurilor anglo-americane rezultă că acestea au evoluat similar celor executate asupra Germaniei.

Scopul acțiunei de bombardare pare a fi vizat și urmărit:

  • fie de a ajuta ofensiva rusă;
  • fie a determina un curent de opinie, România fiind singurul aliat puternic al Germaniei;
  • fie preludiul unor acțiuni în Sud-Estul Europei.

Pentru ca în viitor să se limiteze consecințele atacurilor, se impun următoarele măsuri:

  • apărarea antiaeriană a podurilor de cale ferată peste principalele cursuri de apă, începând cu liniile cele mai importante pentru traficul feroviar;
  • scoaterea în afara terenurilor a avioanelor de pe aerodromuri și continuarea amenajării de boxe pentru protecția materialului contra bombelor șrapnel.

Subsecretariatul de Stat al Aerului a dat dispozițiuni în acest sens, luând legătura șu cu Marele Stat Major, pentru a se soluționa apărarea podurilor.

Pentru înlăturarea efectelor acțiunii de mitraliere a populației civile, se vor respecta intrucțiunile date, în special pentru cea rurală, specificându-se măsurile de apărare ce trebuiesc aplicate în caz de alarmă.

De asemenea, s-a atras atenția populației asupra acțiunii după trecerea bombardamentului, pentru ridicarea și stingerea bombelor incendiare.

Sursă: Arhivele Naționale, Președenția Consiliului de Miniștri. Cabinetul Militar. Dosar 90/1944. Paginile 41 – 44.